Portretul unui filantrop

             Gheorghe  Sion 

SION, Gheorghe (*Odobeşti, j. Bacău, 1885, †Sibiu, 1944). — Magistrat, filantrop. Fiul lui Ionică Sion, proprietarul moşiei Brăteşti. Tatăl său se înrudea cu pitarul Dumitrache Cozoni. A făcut studii de drept la Paris.

 A ocupat diferite funcţii publice: procuror de Neamţ, procuror la Curtea de Apel din Iaşi, prefect al judeţului Râmnicu Sărat etc. La Târgu-Ocna a avut mai multe case şi s-a implicat în rezolvarea unor probleme ale comunităţii locale. L-a sfătuit pe primarul Dumitru Metaxa să cumpere băile „Nastasache” pentru oraş. În lungul proces dintre stat şi urmaşii vechilor rufetaşi ai ocnelor, care a durat 15 ani, a apelat la N. Fleva, ministrul Domeniilor, şi la istoricul Gh. Ghibănescu, deputat de Huşi. Prin legea Fleva, din 1900, urmaşii vechilor rufetaşi rămâneau proprietari pe locurile stăpânite.

Sion a fost un pasionat colecţionar de documente vechi, monede, tablouri etc. După Primul Război Mondial, în 1922, face o mare donaţie Universităţii din Cluj: 4.500 de cărţi vechi, câteva sute de documente vechi, 2.000 de stampe, tablouri, 1.500 de monede, mobilier şi un fond special în lei din partea fiului său Gheorghe Gh. Sion.

Alte donaţii le face Episcopiei ortodoxe din Cluj, Facultăţii de Drept din Iaşi, Bisericii din Odobeşti–Bacău, Seminarului Pedagogic al Universităţii din Cluj ş.a. Şi oraşul Târgu Ocna se bucură de generozitatea sa.

Donează Bisericii „Precista” o stofă de mătase roşie adusă de la Paris, Primăriei două tablouri în ulei (C. Negri şi Gheorghe Metaxa), Şcolii Nr. 1 de Băieţi „Grigore Ghica” mai multe tablouri istorice, internatului şcolii profesionale de fete o casă, Schitului Măgura Ocnei, unde se află cavoul familiei, 14 ha de pământ, bani pentru a ridica o clopotniţă, veşminte pentru preot etc.

Sion nepotul vornicului Antohi Sion şi al vărului poetului G. Sion, şi-a legat numele său şi al familiei Sioneştilor de instituţii care aveau meni-rea de a păstra credinţa strămoşească şi sentimentul naţional. Declarat cetăţean de onoare al Clujului, a murit la Sibiu în 1944. Este înmormântat în cavoul familiei, aflat în incinta Mănăstirii Măgura Ocnei, alături de fiul său.