MONUMENTUL EROILOR

În memoria celor 14.000 de eroi sortiţi să lupte şi să moară pentru apărarea ţării s-au ridicat numeroase monumente comemorative. Pe teritoriul oraşului se găsesc 6 asemenea monumente.

Cel mai cunoscut este, fără îndoială, Monumentul Eroilor de pe Muntele Măgura.

Aflat la cota 504, într-o poziţie care domină împrejurimile, cu frumoasa Mănăstire Măgura Ocnei doar la câţiva paşi, acest monument atrage irezistibil privirile tuturor. Construcţia sa a început în 1925 şi prin efortul istovitor al celor 40 de pietrari şi a militarilor care au transportat piatra de la circa 300 de metri distanţă, el a putut fi inaugurat la 6 august 1928. 

Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, monumentul era păzit zi şi noapte de ostaşii din garnizoana oraşului. După război monumentul a fost lăsat în părăsire şi paragină. El va fi restaurat prin efortul şi străduinţele colonelului (r) Nicolae Costin, în anii 1972–1974.

Monumentul s-a construit după proiectul arhitectului Constantin Ciogolea, fiu al oraşului, stabilit la Bucureşti. Are o înălţime de 22 m şi este în întregime din piatră cioplită. La parter era o cameră de refugiu cu portretele Regelui Ferdinand I, al Reginei Maria, în mărime naturală, şi al lui Carol al II-lea în uniformă de vânător de munte. Exista şi un mic muzeu cu fotografii, memorii de război, printre care şi a generalului Henri  Berthelot, cărţi poştale scrise pe coji de mesteacăn, trimise de pe câmpul de luptă acasă de către ostaşi.

După 1975, prin stăruinţa aceluiaşi inimos colonel (r) Nicolae Costin s-a reamenajat la primul etaj un mic muzeu cu fotografii, armament, uniforme, planuri de luptă, tablouri, medalii, decoraţii ş.a.251, care sugerează dramatismul acelor luni de foc din vara anului 1917.

Enumerăm doar câteva din tablouri în ulei expuse aici şi care constituie adevărate documente în imagini: portretul mareşalului Alexandru Averescu (de col. (r) Popescu Drăguşeni); Asaltul Cireşoaiei (de col. (r) Nicolae Nica; Post de prim ajutor regimentar (la Schitul „Măgura Ocnei”, de slt. (r) Nicolae Petrovici).

La parter există o emoţionantă placă comemorativă pusă pe mormântul eroului necunoscut:

 

„Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară, Viteji ai credinţei, soldaţi, Oriunde în morminte voi staţi, Vă fie ţărâna uşoară ! (Eroilor căzuţi în războiul 1916– 1919)”.

Deasupra  acestei  plăci comemorative  străjuiesc două frumoase drapele de luptă din Războiul de Independenţă  (1877).

Şi astăzi vizitatorul care se încumetă să urce pe Muntele Eroilor va putea citi în camera de la parter următoarea pisanie: „Pentru veşnica amintire a sutelor de mii de eroi căzuţi pentru întregirea neamului românesc precum şi a tuturor  luptătorilor  din  anii 1916–1918, asemenea pentru a rămâne pildă urmaşilor, s-a început ridicarea acestui monument în anul 1925 sub glorioasa domnie a marelui rege Ferdinand I şi a reginei Maria şi s-a terminat în anul 1928 sub domnia maiestăţii sale regelui Mihai I şi a înaltei Regenţe compusă de alteţa sa regală principele Neculai, Înalt Prea Sfinţia sa Patriarhul dr. Miron Cristea şi domnul Gh. Buzdugan. Lucrările     s-au executat de militari iar fondurile s-au adunat prin subscripţie publică de domnul Mihai Teodoru, iniţiatorul şi preşedintele comitetului, cu concur-sul domnilor membri, înscrişi în Cartea de aur conservată în monument”.42

În 1977, în apropierea acestui monument, a fost adusă de pe Coşna, de către colonelul (r)  Nicolae Costin şi câţiva locuitori din Nicoreşti, crucea sergentului grenadier Constantin Muşat, care fusese ridicată chiar pe locul în care căzuse eroul. În locul ei, locuitorii comunei Pârgăreşti au ridicat un monument nou, din piatră.

Monumentul poate fi vizitat între 1 Mai –1 Decembrie, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, între orele 9–17.

 

                                    

 

 

                               

 

 

 
 
 
© Copyright 2014. Designed by Corneliu Stoica dezvoltare web S.C. INFOSYST S.R.L.